Arhiva pentru iulie, 2009

Multumesc Cristi Chivu!!

20 iulie 2009

Totul incepe in urma cu vreo patru zile,  joi cred. Citesc ca Inter e in cantonament in Statele Unite [la Los Angeles], dar joaca in Palo Alto primul meci. Se aprinde beculetu` … asta nu e departe, deci pot sa merg la meci. Caut pret la bilete si urmeaza deceptia: 30 de dolari plus taxe, plus alte tampenii deci ajungem la 40 de dolari. Prea scump.

Totusi nu pierd speranta si ma gandesc ca merg la stadion sa fac poze cu jucatorii daca reusesc, ca doar duminica sunt liber si altceva mai bun de facut nu am.

Duminica dimineata ma trezesc, pierd vremea pe mess un pic dupa care ma indrept spre Stanford University Stadium. Incep sa ma gandesc daca totusi are rost sa imi cumpar bilet sau nu? In autobuz fanii de ai lui Club America. Incep sa vreau pe stadion. Ajung acolo multa lume, multa agitatie, mult galben si albastru[culorile mexicanilor]. Un negru ma agata sa imi vand bilete. Imi cere 40 de dolari pe un bilet, pana la urma ajung sa ii dau 30.

Stadion foarte mare  dupa parerea mea[la noi in tara nu cred ca avem stadion asa de mare ca si capacitate]. Caut din priviri tunelu de la vestiare si vad ca e un pic mai mare imbulzeala la un colt asa ca ma duc intr-acolo. Astept, astept… apar portarii, apar mexicanii, urmeaza Inter. Apar cativa jucatori, dupa care apare si Chivu. Incep sa strig: “Cristi!! Cristi!!”. Se intoarce si imi face cu mana [sunt fericit, m-a salutat capitanu].

Ma mut mai jos sa incerc sa vorbesc un pic cu el. Jucatorii se indreapta spre cabine. Din nou: “Cristi!! Cristi!!”, mai adaug si un “te rog!!”. Se intoarce, imi zambeste si imi face cu mana.

Echipele ies de pe tunel, si incerc din nou sa il abordez. Acelasi obsedant: “Cristi!! Cristi!!” dar de data asta adaug si un “imi dai mie tricou dupa meci te rog??”. Da din cap aprobator. Prima repriza curge oarecum anost. Pauza. Jucatorii spre cabina, eu la balustrada. Chivu se indreapta spre vestiare si vine oarecum spre mine. Imi intinde tricou. Cineva da sa puna mana pe el, dar capitanul ii da mana la o parte si imi inmaneaza tricou. Ii spun: “Mare domn Cristi!! multumesc frumos”. Zambeste si pleaca spre vestiare.

Toata lumea ma felicita pt tricou. Sunt fericit. Mi-am primit cadoul de ziua mea cu o luna mai repede. Multumesc frumos Cristi Chivu. Mare domn, mare caracter.

P.S.: Nici un alt jucator nu a trimis tricoul in tribuna asa ca ma simt foarte norocos.

Parcu de distractii

1 iulie 2009

Cam asa arata intrarea in parcu de distractii unde lucrez[poza de jos]. Azi am fost doar ca spectator[nu ca angajat] si am incercat tot ce se putea incerca [ce era gratis]. Prea tare sa cazi in gol vreo 20 de metri, sau sa te invarti pe caruselurile alea… Cu siguranta o sa merg si a doua oara cand nu voi mai fi asa de “crispat” :D

Sa auzim numai de bine :)

DSCF2309